Drumul cafelei

 

1. PLANTATIA

Semintele de cafea sunt scoase din fructul de cafea si plantate in mici tuburi de plastic. Odata ce incepe cresterea, samanta creste deasupra nivelului solului, avand tulpina si radacini.
Apoi, samanta se deschide formand primele doua frunze, urmand o etapa de crestere rapida. Sunt crescute la umbra, pentru a asigura o crestere delicata, fara a fi expuse direct razelui soarelui, cresterea continuand cu frunze gemene pe lungimea tulpinii, pana cand apar primele ramuri.
In sase pana la opt luni, trunchiul plantei este suficient de puternic pentru a putea fi plantat.

 

coffeeplant

 

2. MANAGEMENTUL PLANTATIEI

In functie de altitudine, geografia locului si metoda de recoltare (recoltare manuala sau mecanica), arborii de cafea vor fi plantati cu mai mult sau mai putin spatiu intre ei.

      1. Recoltarea manuala necesita acces 360° in jurul copacului, pentru a putea obtine cat mai multe din fructele copacului, asigurand totodata o recoltare uniforma in functie de gradul individual de coacere al boabelor. Plantatiile abrupte din zonele de deal si munte nu permit recoltarea mecanizata, singura modalitate de recoltare fiind cea manuala, in cosuri de paie sau saculeti.
      2. In cazul recoltarii manuale, copacii sunt plantati in apropiere unii fata de ceilalti, se mentine o inaltime mica a arborilor pentru a se putea realiza recoltarea. Recoltele sunt reduse din cauza inaltimii reduse a copacilor, insa acest lucru se compenseaza prin numarul mai mare de copaci plantati per hectar, reusindu-se astfel recolte mai bogate.


 

hand picking coffee

 

3. RECOLTAREA MANUALA

Recoltarea manuala are loc numai cand fructele arborelui de cafea sunt perfect coapte, fiind aproape de momentul in care cad singure din copac, fiind in conditii optime pentru a oferi aromele caracteristice in momentul in care vor fi prajite.

Culegerea doar a acelor fructe perfect coapte necesita mai multe etape de culegere, mai multe treceri ale culegatorilor prin plantatie, pentru ca culege de fiecare data numai acele fructe care sunt in stadiul optim de coacere.

Culegerea masiva, este utilizata opentru a grabi recoltarea, fara a se tine cont de stadiul de coacere al fructelor, ceea ce scade calitatea cafelei. Exista alternativa inlaturarii fructelor necoapte inainte de procesare, pentru a mentine un control mai bun al calitatii cafelei obtinute.

 

coffee-bean-harvest

 

4. RECOLTAREA AUTOMATIZATA

Cafeaua recoltata cu ajutorul masinariilor, este livrata la statiile de procesare a cafelei in remorci trase de tractorare.

Recoltarea mecanica se face prin utilizarea de brate care vibreaza, facand astfel sa cada fructele de cafea din copaci. In general, boabele de cafea necoapte nu sunt recoltate, ramanand prinse de ramuri pana cand se coc, urmand a fi recoltate ulterior.

Benzi transportoare duc fructele de cafea in mod repetitiv prin mai multe containere, ultimul urmand a livra efectiv recolta statiilor de procesare.

 

lixnisma

 

5. VANTURAREA

Este un lucru obisnuit ca in plantatiile unde recoltarea se face manual, culegatorii sa se intalneasca in punctul de vanturare, inainte sa fie duse fructele de cafea la statia de procesare.

In acest loc, boabele de cafea sunt cernute pe o sita din bambus impletit, pentru a inlatura eventuale urme de praf, resturi sau frunze care pot fi prezente intre boabele de cafea.

Aceasta inlaturare a elementelor nedorite este esentiala mai ales in cazul in care cafeaua urmeaza a fi procesata prin metoda naturala in care intreg fructul este lasat la uscat, si orice bucatica de frunza putrezita ar afecta gustul.

 

 

6. STATIA DE PROCESARE

Alimentatoare cu melc rotativ muta fructele de cafea proaspat cule sin sistemul de procesare.

Este important ca fructele sa fie procesate in cat mai scurt timp de la momentul recoltarii, pentru a indeparta invelisul de pe pulpa fructului.

Fermentarea naturala, in conditii de caldura si umiditate, nu trebuie sa aiba loc inainte ca pulpa sa fie inlaturata.

 

coffee beans

 

7. SPALAREA, CURATAREA SI TERCIUIREA

Fructele de cafea sunt spalate pentru a indeparta praful si eventuale resturi de plante (frunzele si crengutele plutesc si se pot inlatura) pentru ca prin zdrobitor sa treaca numai fructele curate. Tamburul rupe o parte a pielitei si o desprinde impreuna cu o parte a pulpei fructului, ceea ce permite scoaterea celor doua boabe de cafea din interiorul fructului.

Spalarea boabelor se face pentru a asigura trecerea mai departe spre procesare numai a boabelor de cafea inconjurate de un mic mucilagiu. Aceasta este un aspect important care face posibila o procesare de calitate a boabelor de cafea.

 

coffee beans

 

8. FERMENTATIA

Dupa eliminarea pulpei fructului, cele doua boabe de cafea invelite in mucilagiu sunt duse cu benzi transportoare catre rezervoarele de fermentare unde boabele sunt afundate in apa si se adauga o enzima, care accelereaza fermentarea si inlatura mucilagiul intr-un mediu controlat, dar cel mai important intr-un anumit interval de timp, necesar a fi respectat pentru a nu se strica boabele.

Mucilagiul astfel tratat se poate spala cu usurinta de pe boabele de cafea, lasand boabele perfect curate pentru a intra in etapa de uscare.

 

coffee dive

 

9. ZONELE DE USCARE

Boabele umede sunt mutate de la statia de procesare la paturile de uscare. Aceste paturi de uscare sunt in general mari, drepte si din beton, pentru a se asigura ca nu se va infiltra umiditate din sol in boabe. In cazul paturilor de uscare de dimenisuni mici, unde nu se poate face uscarea mecanizata, muncitorii folosesc greble de lemn pentru a intoarce boabele iar si iar pana se obtine uscarea acestora.

Plantatiile mari folosesc paturi imense, pe care lucreaza cu gredre si incarcatoare frontare pentru a raspandi si uniformiza inaltimea stratului de boabe.

 

coffee beans

 

10. USCAREA BOABELOR

Pentru uscarea boabelor se pot folosi doua metode:

1. uscatoarele rotative cu tambur

2. uscarea la soare atunci cand boabele sunt imprastiate uniform pe paturile de uscare, care sunt eficiente si din perspectiva uscarii si din perspectiva costului uscarii

Este imporatant ca boabele sa fie ferite de ploaie sau roua abundenta, pentru a preveni aparitia fermentarii sau a aparitiei de arome neplacute.

Boabele sunt uscate pana ating un continut de umiditate de aproximativ 12%, procent acceptat la nivel global.

De aici boable trec la indepartarea invelisului exterior, fiind gata pentru a fi expediate in piata internationala de cafea.

 

cuping

11. ANALIZA RECOLTEI

Înainte de a transporta noua cultura in port pentru export, se efectuează o analiză atentă a boabelor verzi. Plantatiile mari au laboratoare de testare in care analizeaza calitatea produselor. Proprietarii de plantatii mici, apeleaza la centrele de testare prezente in zona portuara pentru a face determinarile de laborator cu privire la calitatea recoltei.

Controlul calitatii este esential a se realiza inainte de exportarea oricarei noi recolte, expertii in materie verificand caracteristicile (clasificarea dimensiunilor, aspectul, culoarea, nivelurile de umiditate, numarul de defecte, calitatea procesarii si aspectul vizual). Toate acestea au loc inainte de cea mai importanta analiza, cuppingul.

 

12. CUPPINGUL SI ANALIZA SENZORIALA

Cel mai important factor analitic al noii recolte de cafea, care este extrem de importanta pentru clientul final, este rezultatul obtinut ca urmare a testului de esantion – cupping. Se prajesc cantitati mici, care se rasnesc perfect la granulatia optima.

Se masoara in grame greutatea esantioanelor, asigurandu-se uniformitatea greutatii, a apei fierte, a volumului de apa, a temperaturii. Cuppingul implica sorbirea si scuiparea, precum si notarea aspectelor senzoriale. Se noteaza caracteristicile parfumului / aromei, tariei / intensitatii, gustului dulce, amar, aciditatii, corpului lichidului, gustului si postgustului, al echilibrului.

Aceste notari de cupping sunt apoi transmise pietei globale de export impreuna cu mostre de boabe pentru ca traderii de boabe de cafea verde sa formuleze ofertele de pret catre prajitoriile de cafea si astfel sa ajunga la consumatorul final.